Grupul-țintă căruia i se adresează acest proiect sunt elevii de la cele 27 de licee teoretice și tehnologice existente în Cluj-Napoca. În prima fază vor fi selectați 40 de liceeni din clasele a 9, a 10-a și a 11-a , în baza disponibilității lor de a se implica în proiecte pentru comunitate, cu un interes aparte pentru protecția mediului.

O altă condiție importantă este să aplice în echipe de câte doi, pentru a asigura sustenabilitatea programului. Pentru că vorbim de copii născuți și crescuți în oraș, este esențial ca aceștia să experimenteze natura. Din acest motiv a fost gândită, în debutul programului lor de instruire, o sesiune de două zile de experiențe în natură, iar tabăra propriu-zisă este programată și ea într-un loc aproape sălbatic din mijlocul Ținutului Fluturelui Albastru.

După ce vor afla de la specialiști cum să mapeze cele mai mari provocări de mediu cu care ne confruntăm (în special la nivel local) și vor învăța să planifice acțiuni de rezolvare a problemelor, ei vor organiza, la întoarcerea în școlile de unde provin, proiecte în care să implice cel puțin câte 30 de colegi/școală.

Proiectele gândite și experimentate de ei vor fi puse, prin intermediul unei platforme online, la dispoziția tuturor școlilor din Cluj-Napoca. În acest fel, liceele, dar și școlile gimnaziale vor avea la dispoziție niște idei concrete de proiecte de care pot implementa în municipiu (foarte utile în Săptămâna Verde), iar restul școlilor din România vor avea un model de la care să planifice propriile proiecte de protecție a mediului în care să implice elevii.

În profilul absolventului realizat în 2015 ca parte a Curriculumului naţional, elevii și-au exprimat așteptările în legătură cu grija pentru mediu, cu accent pe investigarea mediului; sănătatea propriei persoane; schimbările produse de activitatea umană în mediul înconjurător.

Tinerii au nevoie să înțeleagă ce primesc de la natură și să conștientizeze că schimbările climatice sunt o problemă emergentă; să dezvolte o gândire sistemică, la nivel planetar, și să înțeleagă schimbările climatice în context global și conexiunile dintre acestea și alte domenii cum ar fi energia verde, exploatarea iresponsabilă a resurselor naturale, poluarea, industria alimentară, industria extractivă, industria energetică, justiția socială, risipa alimentară, catastrofe naturale etc.; să exploreze / investigheze mediul înconjurător și să relaționeze cu factorii de mediu și cu mediile de viață; să ia decizii și să acționeze zi de zi prin raportarea la impactul asupra planetei, adoptând un comportament de protejare și îmbunătățire a calității mediului; să înțeleagă legislația de mediu, să știe cine sunt actorii relevanți din zona de protecția a mediului; să participe, în viitor, la elaborarea de politici publice cu privire la schimbările climatice și mediu și la dezvoltarea de noi tehnologii care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

Mulți dintre tineri sunt conștienți de schimbările climatice și încălzirea globală, dar nu simt că pot să facă ceva în această privință. Astfel, peste 80% dintre elevii români participanți la evaluarea PISA din 2018 considerau că protejarea mediului este importantă pentru ei, dar aproape 60% se simțeau incapabili să facă ceva în privința schimbărilor, în timp ce media OECD este de puțin peste 40%23. Doar elevii din Germania și Slovacia se simțeau mai neputincioși decât elevii români în legătură cu acest aspect, se arată în raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli”, lansat în dezbatere publică de Administrația Prezidențială.

Proiectul The Butterfly Effect se desfășoară în municipiul Cluj-Napoca și în zona învecinată, care funcționează ca suport pentru oraș. Când vine vorba despre educația de mediu, cea mai eficientă metodă de învățare trebuie să se bazeze pe contextul local, pentru că în acest fel participanții pot conștientiza direct și fără echivoc, atât problemele, cât și succesul soluțiilor propuse.

La orizontul anului 2050, municipiul Cluj Napoca, inclusiv zona sa metropolitană, va fi zona urbană cu cea mai ridicată calitate a vieții dintre orașele secundare aflate în Europa Centrală și de Est, precum și o platformă de importanță europeană pentru dezvoltarea și testarea noilor tehnologii, procese și politici care să răspundă provocărilor viitorului, se arată în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030 realizată de Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj și experții Băncii Mondiale. Până acolo, însă, municipiul și zonele învecinate se confruntă cu mai multe probleme care pericilitează sănătatea populației și prezervarea naturii. Zonele dens populate din regiune sunt vulnerabile la poluarea cu nitriți din surse agricole, cursurile de apă cu albii/maluri sunt poluate de deșeuri ilegale, accesul la spații verzi nu este echitabil, unele zone construite se extind chiar la limitele siturilor Natura 2000, iar potențialul de producere a energiei regenerabile este mult sub exploatat, mai ales pentru consumul public.

Dezvoltarea municipiului a început să pună presiune nu doar pe zona metropolitană, ci și pe localitățile din proximitatea ei. În comunele din jurul Clujului apar din ce în ce mai multe proiecte rezidențiale, iar infrastructura este upgradată. În același timp, aceste zone ar putea reprezinta cea mai sustenabilă sursă de regenerare pentru locuitorii orașului, pentru că le oferă nu doar posibilitatea să se relaxeze în natură, ci și să-și facă aprovizionarea cu produse sănătoase, cu o urmă de carbon minusculă. Ținutul Fluturelui Albastru, o microregiune de 12 comune de-a lungul Someșului Mic, este un asemenea exemplu, prezentând elemente unicat de biodiversitate și valoare naturală. Mulțumită pajiștilor pe care încă nu se face pășunat intensiv, aici este singurul loc din Europa în care trăiesc toate specile de fluture protejat Maculinea. Totuși, vremurile au avansat, iar mersul tradițional al vieții rurale s-a schimbat.

Astfel îndepărtându-se de metodele tradiționale, de calendarele tradiționale de pășunat, de stilul tradițional de construit locuințe oamenii riscă, involuntar, să pună în pericol existența acestor habitate vulnerabile. În plus, vizitatorii locurilor prin comportamente cu impact negativ (folosirea de ATV-uri, accesul exagerat cu mașina, poluarea fonică și ecologică) sau prin vizite fără contact cu comunitățile locale pot accelera procesul de degradare naturală și de slăbire economică a zonei. Am ales să organizăm tabăra de formare a agenților schimbării pentru a le oferi participanților o experiență concretă și corelată la realitatea amenințării distrugerii habitatelor naturale/biodiveristății, dar și pentru a le exemplifica rolul de model al unui ecosistem în care fiecare parte are un rol esențial.

Pentru ca orașul Cluj-Napoca, indiferent de dimensiunile sale, să ajungă în 2050 fie descris, așa cum spun realizatorii Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană, SMART, CONNECTED CITY, INVENTED & MADE IN CLUJ, CARBON NEUTRAL, GREEN AND RESILIENT CITY, NO ONE LEFT BEHIND, 20 MINUTE NEIGHBORHOODS, CITY AS A PLATFORM, este nevoie de efortul fiecăruia dintre noi, și în special de al tinerilor, pentru că ei îl moștenesc și au misiunea de a-l da mai departe. Iar The Butterfly Effect este genul de proiect care îi responsabilizează pe tineri și declanșează procese replicabile și care au potențialul de a produce o schimbare reală.

Cluj-Napoca este orașul cu cea mai rapidă creștere economică dintre marile orașe europene în ultimii 20 de ani, potrivit unui studiu Eurostat. Dezvoltarea vine, însă, cu un cost de care nu suntem întotdeauna conștienți – transportul este îngreunat, spațiile verzi dispar, pentru a face loc proiectelor rezidențiale, ariile protejate din jurul orașului sunt încălcate de construcții ilegale, orașului „înghite” localitățile învecinate.

În „Analiza stării factorilor de mediu (aer, apă, sol) în Zona Metropolitană Cluj-Napoca” se arată că, în perioada 2015-2019, indicatorul dioxid de azot a înregistrat permanent valori ridicate, iar la nivelul traficului s-au constatat depășiri constante ale valorii limită pentru protecția sănătăţii umane. De asemenea, nivelul critic pentru protecția vegetației a fost depășit la toate stațiile de monitorizare ale calității aerului. În ceea ce privește calitatea apei, s-au constat, în perioada menționată, un risc crescut de poluare chimică, biologică și vizuală a mediului terestru și acvatic, în situ și în avalul Someșului Mic, din cauza depozitării de deșeuri pe maluri.

Tinerii nu sunt imuni la aceste probleme. Conform lucrării „Studiu interdisciplinar cu privire la nevoile și oportunitățile tinerilor din Cluj-Napoca și Zona Metropolitană Cluj”, realizat în 2020 de Departamentul de Sănătate Publică și Departamentul de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babeș-Bolyai, adolescenții cu vârste între 15 și 17 ani din Cluj-Napoca și-au exprimat îngrijorarea cu privire la transportul public, la infrastructura pentru joacă și agrement și la accesul la servicii și activități. Ba chiar au propus noi regulamente pentru transportul public, inclusiv ore prioritare pentru studenți și lucrători dimineața. În plus, ei au propus promovarea folosirii bicicletelor în oraș, însoțită de o suplimentare a drepturilor bicicliștilor.

Proiectul The Butterfly Effect vine să-i împuternicească pe acești tineri să acționeze. Învățământul preuniversitar din România abordează schimbările climatice și de mediul în programele de curriculum la decizia școlii, în timp ce în curriculumul de trunchi comun sunt tratate tangențial, în cadrul unor capitole (exemple: Energia și viața, Chimia și viața. Substanțele în natură, Sănătatea omului și a mediului etc.). Sistemul educațional oferă o bază perfectibilă pentru a pregăti viitori cetățeni bine informați, responsabili și implicați în combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, tranziția către un model de creștere economică sustenabilă, precum și un stil de viață sustenabil.

Dar studiile arată că schimbările climatice implică diferite dimensiuni, astfel că abordarea acestora strict ca subiect științific are roade mult mai slabe decât o abordare umanistă, integrativă, care i-ar ajuta pe elevi să înțeleagă natura complexă a problemelor generate de schimbările climatice și modul în care acestea afectează societatea. Și asta face The Butterfly Effect: nu îi ajută pe tineri doar să cunoască importanța și frumusețea naturii, ci și să înțeleagă care sunt factorii care o pun în pericol, oferindu-le instrumentele necesare pentru a interveni. La urma urmei, este responsabilitatea întregii comunități să-și pregătească membri astfel încât aceștia să dezvolte competențe de bază pentru o economie circulară bazată pe o utilizare sustenabilă a resurselor naturale și să adopte un stil de viață și o cultură a sustenabilității, care favorizează protejarea biodiversității și refacerea ecosistemelor naturale.